Departamentul de Chimie Fizică

 

Departamentul de Chimie Fizică s-aconstituit în septembrie 2010  din Catedra de Chimie Fizică și Catedra de Fizică şi Matematici Aplicate.

 

Direcțiile  actuale de cercetare a căror tematică se înscrie pe linia dezvoltării echilibrate atât a cercetării fundamentale cât şi a celei cu caracter aplicativ  dau și denumirea colectivelor departamentului:

 

  • Colectivul de Structura şi Reactivitatea Moleculelor şi Biomoleculelor, în cadrul căruia sunt abordate probleme de structură și spectroscopie moleculară, de calculul indicilor de reactivitate și a căilor de reacție, optimizări de geometrii moleculare, calculul suprafețelor de energie potențială, studiul interacțiilor moleculelor cu biopolimerii, studiul relaţiilor structură - toxicitate ale poluanţilor cu aplicaţii în ecotoxicologie, studii fizico-chimice în domeniul magnetismului molecular și studii de spectroelectrochimie.
  • Colectivul de Cinetica Reacţiilor Chimice în Sisteme Omogene şi Heterogene, orientat către studiul cineticii reacțiilor complexe, cinetica reacțiilor enzimatice, studiul reacțiilor heterogene gaz – solid, probleme de fotochimie și fotobiologie, studii asupra inițierii și propagării exploziilor în sisteme gazoase, precum și studii cinetice privind interacțiile medicament – biopolimer.
  • Colectivul de Termodinamică Chimică şi Termochimie, orientat către studii de energetică chimică, studii  de termodinamică chimică fenomenologică, faze condensate, echilibre de fază, termodinamică statistică și modelare  în soluții, termodinamica proceselor ireversibile, termocinetică neizotermă și reacții oscilante,  precum și studii referitoare la extracția cu lichide supercritice.
  • Colectivul de Electrochimie şi Coroziune, are ca preocupări de cercetare cinetica proceselor de electrod, coroziunea și biocoroziunea metalelor și este implicat și  în probleme de spectroelectrochimie.
  • Colectivul de Chimia fizică a sistemelor coloidale şi macromoleculare, în cadrul căruia  sunt abordate  interacțiile polimerilor cu diferite substanțe,  fizico – chimia soluțiilor și gelurilor de polimeri  cu rezolvarea unor probleme impuse de diverse ramuri industriale și obținerea și caracterizarea fizico – chimică a sistemelor coloidale.
  • Colectivul de Radiochimie, al cărui profil se reflectă în studiul radiolizei compușilor organici și anorganici, în studiul degradării termo și radioinduse a unor materiale polimerice cu ajutorul metodelor de luminiscență, în studiul proceselor de schimb izotopic, precum și al proceselor fizico – chimice de marcare izotopică.
  • Colectivul de Fizica cuantică care abordează probleme de optică cuantică și de teoria procesării cuantice, precum și probleme de fizică atomică și moleculară.
  • Colectivul de Fizica mediului, are ca obiect cercetarea aerosolilor atmosferici și a depunerilor atmosferice.
  • Colectivul de Fizica materialelor, care studiază materiale în strat subțire, materiale magnetice și nanomateriale.

 

Scurt istoric

Marile descoperiri științifice și dezvoltarea industriei din secolul al XIX-lea marchează afirmarea chimiei ca ramură de știință independenta și conturează cele trei direcții principale: chimia anorganică, chimia organică și chimia fizică, devenite ulterior domenii de cercetare bine definite. Așa cum arăta profesorul I.G. Murgulescu evenimentul care a omologat chimia fizică ca o nouă știință este apariția primei reviste de chimie fizică în anul 1887: Zeitschrift für Physicalische sub îndrumarea lui W. Ostwald și J. H. van’Hoff. Din acest moment se poate vorbi despre ”Chimia Fizică modernă”.

Un moment important în stimularea interesului față de chimia fizică este marcat în anul 1921 de apariția primului curs de chimie fizică din Romania al profesorului Petru Bogdan (4 volume), considerat inițiatorul chimiei fizice în țara noastră. Au urmat lucrările profesorului Eugen Angelescu: „Curs de Chimie Fizică” (1931) și „Introducere în Chimia Fizică” (1940).

În anul 1948, ca urmare a reorganizării învățământului superior din țara noastră Chimia se desprinde din Facultatea de Științe, iar Chimia Fizică devine obiect de studiu obligatoriu în toate Facultățile de Chimie sau cu profil chimico – tehnologic.

În urma acestei  reorganizări în anul 1949 Facultatea de Chimie avea cinci Catedre de Chimie şi o Catedra de FizicăGenerală. Mai tarziu Facultatea de Chimie şi-a creat şi o Catedră de Matematici Speciale astfel în anul 1964, Catedra de Fizică era condusă de Profesorul Gheorghe Atanasiu, geofizician, membru corespondent al Academiei Române, iar Catedra de Matematici Speciale de Profesorul Arno Kahane. Cele doua catedre au rămas în cadrul Facultăţii de Chimie  până în zilele noastre. Acest lucru a fost posibil  pentru că fizica si matematica sunt discipline indispensabile atât învăţământului cât şi cercetării în chimie.

În anul 1949 profesorul I. G. Murgulescu este numit șeful  Catedrei de Chimie Fizică din noua Facultate de Chimie de la Universitatea din București, moment care marchează începutul unei perioade fructuoase de afirmare și dezvoltarea a chimiei fizice moderne.

Învățământul de chimie fizică capătă un nou avânt prin organizarea în cadrul Facultății de Chimie a secției de „Chimie fizică” în 1951 și „Radiochimie” în 1957.

În anul 1963 Catedra de Chimie Fizică se divide în trei catedre fiecare reprezentând o direcție importantă de predare și cercetare:

  • Structura atomilor și moleculelor;
  • Cinetica chimică care cuprindea colectivele de cinetică chimică, cinetica stărilor de agregare, fotochimie și radiochimie;
  • Termodinamică chimică și electrochimie care cuprindea și colectivele chimia fizică a macromoleculelor și sistemelor coloidale.

Fiecare dintre aceste direcții este ilustrată și dezvoltată ulterior de personalități științifice remarcabile, creatori de școală la rândul lor, dascălii actualei generații de cadre didactice din Facultatea de  Chimie și cărora le datorăm prestigiul științific și recunoașterea internațională a școlii românești de chimie fizică. Astfel numele profesorilor Victor Emanue Sahini (academician), Rodica Vilcu, Tatiana Oncescu, Eugen Segal (academician), Octavian Radovici și Jean Păun, care au contribuit la realizarea magistralului tratat „Introducere în Chimia Fizică” alături de profesorul I.G. Murgulescu rămân legate de afirmarea și dezvoltarea unor domenii de cercetare și de formare a multor generații de specialiști.

In perioada 1977-1990, Catedra de Chimie Fizică, Catedra de Fizică și Catedra de Matematică  au aparținut Institutului  Politehnic Bucuresti, iar din anul 1990 au revenit la Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti.

În plan științific perioada de după 1990 este marcată de amplificarea și inițierea unor noi cooperări științifice cu prestigioase universități și colective de cercetare din Franța, Germania, SUA,  Ungaria., Croația, etc., ceea ce a dus la afirmarea și recunoașterea internațională  tot mai pegnantă a școlii de chimie fizică de la Universitatea din București.În anul 1993 se inființează Centrul de Cercetări de Chimie Fizică Teoretică și Aplicată, care funcționază în regim de autofinanțare  prin cercetare  orientată prin direcțiile colectivelor departamentului și care se înscrie pe linia dezvoltării echilibrate a cercetării fundamentale și a cercetării aplicative.

În anul 2006 Catedra de Fizica şi Catedra de Matematică s-au unit si au format Catedra de Fizică și Matematici Aplicate.  In anul 2010 Catedra de Chimie Fizica prin unire cu Catedra de Fizică și Matematici Aplicate a dus la formarea Departamentului de Chimie Fizică care dispune de un puternic potențial uman și material de învățământ și cercetare reflectat atât în tematica de cercetare modernă și diversă care face obiectul multor granturi de cercetare cât și în numărul mare de lucrări publicate în reviste științifice din țara și străinate.

Informaţii suplimentare: http://gw-chimie.math.unibuc.ro

 

Membrii Departamentului:

 

 

 

PROFESORI EMERIȚI

Acad. Victor Emanuel Sahini

Prof. dr. Dumitru Oancea, membru corespondent al Academiei Române

Prof. dr. Mihaela Hillebrand, membru corespondent al Academiei Române

Prof. dr. doc. Tatiana Oncescu

Prof. dr. doc. Rodica Vîlcu

Prof. dr. Elena Volanschi