Departamentul de Chimie Analitică şi Chimie Fizică s-a constituit în octombrie 2022 din Departamentul de Chimie Analitică şi Departamentul de Chimie Fizică.
Catedra de Chimie Analitică din Facultatea de Chimie (ulterior purtând titulatura de Departament) a fost înfiinţată în anul 1961 de Profesorul Grigore Popa. De la începutul înfiinţării s-au iniţiat două direcţii de cercetare, regasite si in structura cursurilor din programele universitare ale acelor ani:
- Reactivi organici în chimia analitică;
- Determinări de constante analitice.
In timp, s-a elaborat un număr mare de lucrări de doctorat, prin cadrele didactice din catedra sau colaboratori de la diverse institute de cercetare. Până în anul 1971, Profesorul Grigore Popa a fost singurul conducător de doctorat în Chimie Analitica din Facultatea de Chimie, după care au mai primit conducere de doctorat Conferenţiarii Constantin Luca şi George-Emil Baiulescu. S-a creat o atmosferă ştiinţifică datorată perseverenţei, atât a Profesorului Popa, cât şi a colaboratorilor săi. Până în anul 1969 au fost organizate periodic conferinţe naţionale cu participare din ţară, iar în 1969 şi 1971 au fost organizate primele Conferinţe Internaţionale, la Constanţa şi Braşov. Activitatea internaţională a fost reluată după 1990, fiind organizate periodic Conferinţe Internaţionale de Chimie Analitică: 1992 – Cluj-Napoca; 1994 – Constanţa; 1996 – Craiova; 1998 – Piatra-Neamţ; 2000 – Braşov; 2002 – Timişoara; 2004 – Braşov. La aceste conferinţe au participat personalităţi atât din Europa, cât şi din SUA sau Asia.
Departamentul de Chimie Analitica colaborează cu celelalte departamente din Facultatea de Chimie, atat in cadrul proiectelor de cercetare, cat si in activitatea didactică curentă. In afara acestor colaborări firesti, Departamentul de Chimie Analitica colaborează cu cadre didactice si cercetători din diverse centre universitare sau institute, din tară sau străinătate. Cateva dintre colaborările care au dus la schimburi de experienta, mobilitati ale cadrelor didactice si mai ales ale studentilor si doctoranzilor, pot fi mentionate: Universitatea din Lund (Suedia), Universitatea din Perpignan (Franta), Universitatea Tor Vergata (Roma), Universitatea din Pecz (Ungaria), Universitatea din Izmir (Turcia), Universitatea Claude Bernard, Lyon (Franta), Universitatea din Valencia (Spania).
Departamentul nostru a fost vizitat de-a lungul anilor de personalităţi internaţionale, precum: E. Pungor, W. Kemula, I.P. Alimarin, R.A. Buck, G. Christian, C. Liteanu şi multi alţii.
In prezent, Departamentul de Chimie Analitică din Facultatea de Chimie este cea mai mare departament de acest profil din ţară, având 8 conducători de doctorat. In cadrul departamentului funcţionează Societatea de Chimie Analitică din România (SCAR), afiliată la Divizia de Chimie Analitică din Europa. Principalele direcţii de cercetare, concretizate în lucrări stiinţifice publicate în reviste internaţionale prestigioase, in care sunt implicate studenţi si doctoranzi sunt următoarele:
- metode de separare şi concentrare în chimia analitică;
- tehnici cromatografice de analiză;
- metode spectrometrice de analiză;
- metode electrochimice în controlul de calitate (mediu, alimente şi medicamente);
- senzori şi biosenzori în biochimie analitică şi imunoanaliză;
- recunoaştere moleculară;
- standardizare, asigurarea calităţii şi acreditarea laboratoarelor.
Productia ştiinţifică a catedrei se concretizează în circa 35 – 40 articole ştiinţifice publicate anual în reviste cotate ISI, cea mai mare parte fiind în străinătate, prin comunicări la manisfestări ştiinţifice din ţară şi străinătate, cărţi sau capitole publicate în edituri naţionale sau internaţionale. O parte consistentă a preocupărilor membrilor colectivului Departamentului de Chimie Analitică este îndreptată către colaborări şi realizarea de proiecte ştiinţifice.
Departamentul de Chimie Fizică s-a constituit în septembrie 2010 din Catedra de Chimie Fizică și Catedra de Fizică şi Matematici Aplicate.
Direcțiile actuale de cercetare a căror tematică se înscrie pe linia dezvoltării echilibrate atât a cercetării fundamentale cât şi a celei cu caracter aplicativ dau și denumirea colectivelor departamentului:
- Colectivul de Structura şi Reactivitatea Moleculelor şi Biomoleculelor, în cadrul căruia sunt abordate probleme de structură și spectroscopie moleculară, de calculul indicilor de reactivitate și a căilor de reacție, optimizări de geometrii moleculare, calculul suprafețelor de energie potențială, studiul interacțiilor moleculelor cu biopolimerii, studiul relaţiilor structură - toxicitate ale poluanţilor cu aplicaţii în ecotoxicologie, studii fizico-chimice în domeniul magnetismului molecular și studii de spectroelectrochimie.
- Colectivul de Cinetica Reacţiilor Chimice în Sisteme Omogene şi Heterogene, orientat către studiul cineticii reacțiilor complexe, cinetica reacțiilor enzimatice, studiul reacțiilor heterogene gaz – solid, probleme de fotochimie și fotobiologie, studii asupra inițierii și propagării exploziilor în sisteme gazoase, precum și studii cinetice privind interacțiile medicament – biopolimer.
- Colectivul de Termodinamică Chimică şi Termochimie, orientat către studii de energetică chimică, studii de termodinamică chimică fenomenologică, faze condensate, echilibre de fază, termodinamică statistică și modelare în soluții, termodinamica proceselor ireversibile, termocinetică neizotermă și reacții oscilante, precum și studii referitoare la extracția cu lichide supercritice.
- Colectivul de Electrochimie şi Coroziune, are ca preocupări de cercetare cinetica proceselor de electrod, coroziunea și biocoroziunea metalelor și este implicat și în probleme de spectroelectrochimie.
- Colectivul de Chimia fizică a sistemelor coloidale şi macromoleculare, în cadrul căruia sunt abordate interacțiile polimerilor cu diferite substanțe, fizico – chimia soluțiilor și gelurilor de polimeri cu rezolvarea unor probleme impuse de diverse ramuri industriale și obținerea și caracterizarea fizico – chimică a sistemelor coloidale.
- Colectivul de Radiochimie, al cărui profil se reflectă în studiul radiolizei compușilor organici și anorganici, în studiul degradării termo și radioinduse a unor materiale polimerice cu ajutorul metodelor de luminiscență, în studiul proceselor de schimb izotopic, precum și al proceselor fizico – chimice de marcare izotopică.
- Colectivul de Fizica cuantică care abordează probleme de optică cuantică și de teoria procesării cuantice, precum și probleme de fizică atomică și moleculară.
- Colectivul de Fizica mediului, are ca obiect cercetarea aerosolilor atmosferici și a depunerilor atmosferice.
- Colectivul de Fizica materialelor, care studiază materiale în strat subțire, materiale magnetice și nanomateriale.
Scurt istoric
Marile descoperiri științifice și dezvoltarea industriei din secolul al XIX-lea marchează afirmarea chimiei ca ramură de știință independenta și conturează cele trei direcții principale: chimia anorganică, chimia organică și chimia fizică, devenite ulterior domenii de cercetare bine definite. Așa cum arăta profesorul I.G. Murgulescu evenimentul care a omologat chimia fizică ca o nouă știință este apariția primei reviste de chimie fizică în anul 1887: Zeitschrift für Physicalische sub îndrumarea lui W. Ostwald și J. H. van’Hoff. Din acest moment se poate vorbi despre ”Chimia Fizică modernă”.
Un moment important în stimularea interesului față de chimia fizică este marcat în anul 1921 de apariția primului curs de chimie fizică din Romania al profesorului Petru Bogdan (4 volume), considerat inițiatorul chimiei fizice în țara noastră. Au urmat lucrările profesorului Eugen Angelescu: „Curs de Chimie Fizică” (1931) și „Introducere în Chimia Fizică” (1940).
În anul 1948, ca urmare a reorganizării învățământului superior din țara noastră Chimia se desprinde din Facultatea de Științe, iar Chimia Fizică devine obiect de studiu obligatoriu în toate Facultățile de Chimie sau cu profil chimico – tehnologic.
În urma acestei reorganizări în anul 1949 Facultatea de Chimie avea cinci Catedre de Chimie şi o Catedra de FizicăGenerală. Mai tarziu Facultatea de Chimie şi-a creat şi o Catedră de Matematici Speciale astfel în anul 1964, Catedra de Fizică era condusă de Profesorul Gheorghe Atanasiu, geofizician, membru corespondent al Academiei Române, iar Catedra de Matematici Speciale de Profesorul Arno Kahane. Cele doua catedre au rămas în cadrul Facultăţii de Chimie până în zilele noastre. Acest lucru a fost posibil pentru că fizica si matematica sunt discipline indispensabile atât învăţământului cât şi cercetării în chimie.
În anul 1949 profesorul I. G. Murgulescu este numit șeful Catedrei de Chimie Fizică din noua Facultate de Chimie de la Universitatea din București, moment care marchează începutul unei perioade fructuoase de afirmare și dezvoltarea a chimiei fizice moderne.
Învățământul de chimie fizică capătă un nou avânt prin organizarea în cadrul Facultății de Chimie a secției de „Chimie fizică” în 1951 și „Radiochimie” în 1957.
În anul 1963 Catedra de Chimie Fizică se divide în trei catedre fiecare reprezentând o direcție importantă de predare și cercetare:
- Structura atomilor și moleculelor;
- Cinetica chimică care cuprindea colectivele de cinetică chimică, cinetica stărilor de agregare, fotochimie și radiochimie;
- Termodinamică chimică și electrochimie care cuprindea și colectivele chimia fizică a macromoleculelor și sistemelor coloidale.
Fiecare dintre aceste direcții este ilustrată și dezvoltată ulterior de personalități științifice remarcabile, creatori de școală la rândul lor, dascălii actualei generații de cadre didactice din Facultatea de Chimie și cărora le datorăm prestigiul științific și recunoașterea internațională a școlii românești de chimie fizică. Astfel numele profesorilor Victor Emanuel Sahini (academician), Rodica Vilcu, Tatiana Oncescu, Eugen Segal (academician), Octavian Radovici și Jean Păun, care au contribuit la realizarea magistralului tratat „Introducere în Chimia Fizică” alături de profesorul I.G. Murgulescu rămân legate de afirmarea și dezvoltarea unor domenii de cercetare și de formare a multor generații de specialiști.
In perioada 1977-1990, Catedra de Chimie Fizică, Catedra de Fizică și Catedra de Matematică au aparținut Institutului Politehnic Bucuresti, iar din anul 1990 au revenit la Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti.
În plan științific perioada de după 1990 este marcată de amplificarea și inițierea unor noi cooperări științifice cu prestigioase universități și colective de cercetare din Franța, Germania, SUA, Ungaria., Croația, etc., ceea ce a dus la afirmarea și recunoașterea internațională tot mai pegnantă a școlii de chimie fizică de la Universitatea din București.În anul 1993 se inființează Centrul de Cercetări de Chimie Fizică Teoretică și Aplicată, care funcționază în regim de autofinanțare prin cercetare orientată prin direcțiile colectivelor departamentului și care se înscrie pe linia dezvoltării echilibrate a cercetării fundamentale și a cercetării aplicative.
În anul 2006 Catedra de Fizica şi Catedra de Matematică s-au unit si au format Catedra de Fizică și Matematici Aplicate. In anul 2010 Catedra de Chimie Fizica prin unire cu Catedra de Fizică și Matematici Aplicate a dus la formarea Departamentului de Chimie Fizică care dispune de un puternic potențial uman și material de învățământ și cercetare reflectat atât în tematica de cercetare modernă și diversă care face obiectul multor granturi de cercetare cât și în numărul mare de lucrări publicate în reviste științifice din țara și străinate.
Informaţii suplimentare: http://gw-chimie.math.unibuc.ro
Membrii Departamentului:
- Ş.l. dr. Adina Răducan (director de departament)
- Ş.l. dr. Mariana Chioncel
PROFESORI EMERIŢI
Prof. dr. Mihaela Hillebrand, membru corespondent al Academiei Române
Prof. dr. Luminiţa Vlădescu
Prof. dr. Elena Volanschi